Cantec despre pamant (Vladimir Visotski)

Cine a spus ca total a ars pana in strafund
Nu mai zvarliti seminte-n Pamant?
Cine a grait ca Pamantul a murit, a gresit
Nu, el s-a ascuns pentru o vreme.
Maternitatea n-o putem rapi Pamantului
N-o putem smulge, precum nu putem goli marea.
Cine a crezut ca Pamantul a ars?
Nu! El s-a innegrit de durere
Ca o despicatura transee au taiat
Si corbii ranile scurma
Nervii Pamantului dezveliti
Suferinta nepamanteana indura.
El va suporta totul, va astepta.
Nu inscrieti Pamantul printre infirmi
Cine a spus ca Pamantul nu canta,
Ca el a tacut pentru totdeauna?
Nu! Iata zornaie geamatul sugrumandu-si
Prin toate ranile, prin toate crapaturile
Doar Pamantul e sufletul nostru
Cu cizmele sufletul nu-i veti strivi
Cine a crezut ca Pamantul a ars?
Nu, el s-a ascuns pentru o vreme.