Citate diverse (literatura) - 1

"Iar umbrele in zori sunt foarte lungi, ca si ambitiile omului cand e tanar si grozav de increzator in el, de doua, de trei ori mai lungi decat inaltimea trupului." (Ferma oamenilor de piatra - R. Barbulescu, G. Anania)

"Suntem niste nevrednici cu totii inchipuindu-ne ca nu ne-am ales si cu altceva; ca vom izbui vreodata sa ne intelegem indeajuns, sa ne sacrificam indeajuns unii altora. Revelatia comunicarii inseamna mereu jertfire de sine." (idem)

"... ma convinsesem ca actoria universala incepe cu Cain si continua cu Hitler, ca nu exista nici o scapare, nimeni nu cunoaste secretul tainic al inotului in malul ucigator al cuvintelor uzate si al gesturilor compromise." (Soarecele B si alte povestiri - Nu stiu cum s-a spart oglinda - Ion D. Sarbu)

"Cuvintele, ca fumul, se topira in intuneric si tacere. Mana ridicata cazu aproape de corp. Tanarul se simti epuizat si gol. Dezvelit parca. O mare indoiala - obisnuita sa indoiala critica - i se strecura sub piele. Isi dadea seam ca in mare parte, tot ce rostise cu atata emfaza era mai degraba un joc pretios al imaginatiei sale decat o realitate obiectiva. Inventam pe masura ce mintim si descoperim pe masura ce imaginam.

Cu toate acestea, trebuia sa recunoasca sincer ca asemenea idei si vorbe nu le-ar fi putut nicicand rosti ziua. Noaptea nu e numai un sfetnic bun: noaptea e si un demon ce te duce in ispita." (Soarecele B si alte povestiri - Compartimentul - Ion D. Sarbu)

"Nimic nu se sfarseste in lume sau viata: deznodaminte nu exista decat in literatura si asta numai pentru ca cei care o creaza sunt muritori. Totul peste tot si toate, ramane totdeauna in suspensie provizorie." (Soarecele B si alte povestiri - Caz disciplinar - Ion D. Sarbu)

"A fost, este si va ramane un materialist convins. Chestiile astea cu sfintii le citeste asa... pentru orice eventualitate. N-are nici un rost sa te pui rau cu Cel de Sus. Mai ales daca din intamplare, exista. Nu?..." (idem)

"Toate zilele de luni seamana intre ele: au culoarea cenusie a inevitabilului si, bineinteles, gustul ironic-amar al sentimentului ca stanca s-a rostogolit din varf si ca vesnic ridicolul Sisif trebuie sa treaca iar la fapte..." (idem)

Citate - filozofi, scriitori (6)

"Daca intr-un tablou se afla o pata neagra sau o spartura, atunci primul venit le va vedea; dar calitatea tabloului, numai un cunoscator o poate distinge." (A. Mickiewicz)

"E o mare nenorocire sa nu ai atata minte pentru a vorbi bine si nici atata judecata pentru a tacea. Iata temeiul oricarei insolente." (C'est une grande misere que de n'avoir pas assez d'esprit pur bien parler, ni assez de jugement pour se taire. Voila le principe de toute impretinence.) (La Bruyere)

"Exista in aurora talentului ceva in acelasi timp naiv si indraznet care aminteste gratiile copilariei si fericita ei lipsa de preocupare fata de conventiile care guverneaza pe adulti." (E. Delacroix)

"Stapanirea de sine a tatalui este preceptul cel mai insemnat pentru copii." (Democrit)

"Este nedemn a renunta la dobandirea lucrurilor de care avem nevoie, de teama ca le-am putea pierde." (Plutarh)

"Cand cauti mult mijloacele de a te face temut, gasesti totdeauna mai inainte pe acelea de a te face urat." (Quand on cherche si fort les moyens de se faire craindre, on trouve toujours auparavant ceux de se faire hair.) (Montesquieu)

"Cand esti temut nu esti inocent." (Tant qu'on est redoutable, on n'est point innocent.) (C. Delavigne)

"Exista tineri cu minte multa si batrani lipsiti de minte; nu timpul te invata sa gandesti, ci firea si educatia timpurie." (Democrit)

"Un tanar in ceea ce priveste anii, poate fi batran in privinta orelor - daca nu si-a pierdut timpul." (A man that is young in years may be old in hours, if he has lost no time. ) (F. Bacon)

"Nici un om intelept nu a dorit vreodata sa fie mai tanar." (No wiser man ever wished to be younger.) (J. Swift)

"Din nefericire, ne ramane un interval prea mic intre timpul in care suntem prea tineri si acela cand suntem prea batrani." (Montequieu)

"Eroarea cea mai nebuneasca a tinerilor este aceea de a crede ca isi pierd originalitatea recunoscand adevarul marturisit de altii inaintea lor. (J. W. Goethe)

"Este tanar acela care n-a mintit inca." (Un jeune, c'est celui qui n'a pas encore menti.) (J. Renard)

"Taina farmecului tineretii nu sta in puterea de a faptui orice, ci in puterea credintei ca poti faptui orice." (Turgheniev)

"Cele doua maxime ale oricarui mare om de curte sunt sa-si pastreze intotdeauna tinuta si sa nu-si tina nici o data cuvantul." (The two maxims of nay great man at court are, always to keep his countenance, and never to keep his word.) (J. Swift)

"Tiranul proaspat apasa greu." (Eschil)

"Viata pe care o socotesti cea mai nenorocita dintre toate este cu mult mai putin nenorocita decat a tiranului. (Platon)

"Fiindca tiranii s-au lipsit ei singuri de iubirea pe care oricine trebuie s-o arate aproapelui sau, nu merita nici ei vreo iubire omeneasca; tiranii nu sunt oameni, ci fiare salbatice." (Michelangelo)

"Toleranta n-ar trebui sa fie decat o stare treatoare de spirit: ea trebuie sa conduca la recunoastere. A rabda pe cieva inseamna a-l ofensa." (J. W. Goethe)

"Omul care a trait mai mult nu este acela mai incarcat de ani, ci acela care a simtit viata mai puternic." (L'homme qui a le plus vecu n'est pas celui qui a compte le plus d'annees, mais celui qui a plus senti la vie.) (J.J. Rousseau)

"Nu poti trai decat incorporandu-te unei fiinte mai mari decat tine insuti; trebuie sa apartii unei familii, unei societati, unei stiinte, unei arte; cand consideri unul din aceste lucruri ca ceva mai important decat tine insuti, participi la soliditatea si la forta acelui lucru; daca nu, sovaiesti, obosesti si te destrami; cine gusta din toate, se dezgusta de toate." (H. Taine)

"Daca viata n-are nici un tel, daca ne e data numai pentru a fi traita, ca scop in sine, n-avem pentru ce trai.) (L. N. Tolstoi)

"Ceea ce va veni se comporta fata de trecut ca fiul adult fata de tatal sau; pentru a se naste, pentru a deveni om, are nevoie de un tata, de un educator; dar devenit om, isi schimba legatura cu tatal sau, care devine mai inalta, mai plina de iubire, mai libera. (A. Herzen)

"Trufia masoara fericirea nu dupa bunastarea ei, ci dupa mizeria altora." (T. Morus)

"Daca trupul ar chema sufletul la judecata pentru durerile si maltratarile suferite si daca as fi chemat ca judecator, as condamna sufletul ca a provocat ruina trupului prin neglijenta, ca l-a istovit prin betie, ca l-a nimicit prin voluptate, tot asa cum as face raspunzator pe acela care, slujindu-se de un instrument sau de-o unealta, le-ar lasa in starea cea mai rea." (Democrit)

"Nu spera, oricat de sus s-ar ridica sufletul tau, sa poti zbura deasupra umanitatii tale." (N'espere pas, si haut qu ton ame ait monte, t'envoler au dela de ton humanite.) (V. Hugo)

"Ura este iarna inimii." (La haine, c'est l'hiver du coeur.) (V. Hugo)

"Daca te-ai fi cercetat mai de aproape si cu sange rece, ai fi vazut ca nu esti nici mai bun, nici mai rau decat altii... Atunci nu te-ai fi apucat sa urasti pe altii, nici pe tine insuti; ai fi suportat prostiile omenesti cu mai multa indiferenta si ai fi fost mai atent fata de ale tale." (I.A. Goncearov)

"Cel care priveste toate cu usurinta, va avea multe greutati." (Lao Tse)

"Cine recunoaste dreptatea veseliei? Sufletele triste. Acestea stiu ca veselia este elan si vigoare, ca de obicei este bunatate ascunsa, si chiar daca este un efect al temperamentului si umorii, e o binefacere. (H.F. Amiel)

"Lucrul cel mai bun pentru om este de a-si petrece viata cat se poate mai mult in veselie si cat de putin in tristete. Dar aceasta nu este posibil decat daca omul nu-si gaseste placerea numai in lucrurile muritoare." (Democrit)

"O viata rea, nebuneasca, impudica si impura nu este o viata rea, ci o moarte lunga." (Democrit)

"Nu este posibila o viata placuta, daca ea nu este inteleapta, onorabila si onesta, dupa cum se nu se poate spune despre o viata ca e inteleapta, onorabila si onesta, daca nu e placuta." (Epicur)

"Masurarea vietii omului este in functie de buna folosire a ei, nu de lungime." (Plutarh)

"Viata aspra, transformata in obisnuinta, inmulteste senzatiile placute; viata molesitoare pregateste o multime de neplaceri...: nu exista pat tare pentru cine adoarme indata ce se culca." (J.J. Rousseau.)

"Doar o viata traita pentru altii este o viata care merita traita." (A. Einstein)

"Nu ma gandesc la viitor; vine destul de curand." (A. Einstein)

"Ce nu vindeca leacurile, vindea fierul, ce nu vindeca fierul vindea focul, ce nu vindeca focul, vindeca moartea."(Hipocrate)

"Un om superior nu-si leapada virtutile, chiar cand se afla in imprejurarea cea mai grea, fiindca e curat la suflet. Scoica nu-si pierde albeata, nici cand e mistuita de foc." (Panciatantra)

"Iti trebuie virtuti mai mari pentru a suporta soarta buna decat pe cea rea." (Il faut de plus grandes vertus pour soutenir la bonne fortune que la mauvaise.) (La Rochefoucauld)

"Multe bunuri are omul/ Dar virtutea cea mai mare/ E sa nu se tie mandru/ Cu virtutile ce are." (G. Cosbuc)

"Virtutea nu consta in abtinerea de la viciu, ci in nedorirea lui. (Virtue consists, not in abstaining from vice, but in not desiring it.) (G.B. Shaw)

"Lasii mor de mai multe ori inaintea mortii lor; viteazul nu moare decat o data. (Cowards die many times before their death/ the valiant never taste of death but once.) (W. Shakespeare)

"Intre o insecta care traieste o singura zi la umbra unei piramide egiptene si piramida aceea, care este deosebirea cea mai adanca? Dimensiunile? Densitatea si soliditatea structurii materiale? Durabilitatea in timp? Desigur ca nu. Deosebirea cea mai adanca intre ele e ca insecta e vie, iar piramida nu." (I.L. Caragiale)

"Cand exista vointa, exista si o cale." (When there's a will, there's a way.) (G.B. Shaw)

"Din vorba se face fapta si din fapta vorba" (Anton Pann)

"Semnul caracteristic al gandirii independente este vorbirea pe fata, dar primejdia sta in gasirea timpului potrivit." (Democrit)

"Usor se gasesc oameni care sa vorbeasca intotdeauna lucruri placute; insa greu se gaseste cineva care sa spuna un lucru neplacut, dar folositor, sau cineva care sa-l asculte." (Panciatantra)

"Nimeni n-ar mai vorbi atat de mult in societate, daca si-ar da seama cat de des intelege gresit pe altii." (J.W. Goethe)

"Eroarea se repeta necontenit in ce facem; de aceea nu trebuie sa ostenim proclamand adevarul in ce vorbim." (J.W. Goethe)

"Nu oropsi pe vrajmas cu tot raul ce-ti sta in putinta, ca poate sa-ti devina apoi amic." (Saadi)

"Vulturul nu poate sa mearga, fiindca poate sa zboare." (F. Hebel)

"Ceea ce este rau, vatamator si inutil n-au dat niciodata zeii, ci numai oamenii le-au iesit in intampinare prin orbirea spiritului sau prin lipsa lor de minte." (Democrit)

"Fiecare zi este un invatator care te invata ceea ce nu te invata nici o alta zi." (J.G. Lavater)

Sa privim pictura (extrase) - Jean Guichard Meili

"Oamenilor le e frica de "liberul arbiru" care e totusi singura stare de spirit posibila pentru inregistrarea frumosului."

"Dar supraabundenta antreneaza devalorizarea: tot asa cum abuzul exagerat al limbajului slabeste sensul poeziei - exercitiul cuvantului in ceea ce exista mai pretios - tot asa si recurgerea aceasta obsesiva la o imagine perpetua impusa, nu aleasa, intrezarita mai mult decat vazuta, stearsa de indata de cea urmatoare, slabeste facultatile atentiei privirii."

"Ce mai ramane deci? Ici-colo, cu foarfecele sau cu penelul in mana, un om singur, atent si lucid, in prada "dificultatii de a fi", in punctul considerat de intersectie dintre linia vremii sale si marele curent al sensibilitatii universale. Ici-colo, prin noianul operelor nascute moarte, o opera care respira, o opera vie.

Intre miile de forme ale minciunii, aceasta se incapataneaza sa ne prezinte, stralucitor si aproape invizibil, insusi chipul adevarul."

(CATEDRALA)

"Sa nu invinuim totusi prea repede o asemenea gimnastica a ochiului ca ajunge la o desfatare senzuala, o pura bucurie organica. Exercitiul perfect al privirii e in stare sa ne introduca in semnificatiile cel mai inalte ale operei. Demonstratia o vom imprumuta de la un pasaj al unei lectii a lui Etienne Sourian despre Catedrala lui Rodin, sculptura aceea care nu reprezinta nici un fel de catedrala, ci un grup de doua maini. "Vedem doua maini care se sprijina una de cealalta, usor curbate si cu degetele alaturate, formand un fel de bolta. Daca le descifrez continutul, gasesc tot felul de lucruri. Mai intai exprima in mod clar, concret, principiul tehnic al catedralei gotice, edificiu sustinandu-se prin sprijinul mutual al partilor sale. Dar descopar imediat un comentariu moral al acestui principiu arhitectornic, preschimbat intr-un raport uman prin gestul celor doua maini usor sprijinite una de celalata si alaturate una de alta. Si daca n-am vazut decat asta, n-am vazut inca decat tema generala a compozitiei. Daca continui cercetarea, observ o ciudatenie: daca incerc sa imit acordul celor doua maini, mi-e absolut imposibil. Cu oarecare atentie descopar ca acestea sunt doua maini drepte si, in consecinta, nimanui nu ii este posibil sa realizeze singur acest grup arhitectonic. Avertizat ca e vorba de o alaturare formata de doua fiinte diferite, incep sa intrezaresc astfel in opere o intreaga filozofie a dragostei, a noastra.

O arhitectonica a sufletelor se ascunde in spatele acestei reprezentari atat de simple. Desi le vedem in echilibru, totusi una e ceva mai robusta, cealalta mai delicata, si daca ne uitam de foarte aproape, apar evident o mana de barbat si o mana de femeie. In plus, echilibrul nu e absolut si mana feminina e putin mai curbata decat cealalta, ca si cand ar incepe sa se inchida, pentru a se piti in adapostul mainii virile. Dar totusi, ajung impreuna la un echilibru. E clar ca aceasta structura da un continut simbolic foarte complex si cu adevarat filozofic operei plastice foarte simple si, fara indoiala, foarte frumoase."

"Pictura, sculptura se adreseaza ochiului liber, nu ochiului hipnotizat pe care cinematograful il indoapa cu imagini fugitive.

Ce minunata e activitatea acestei priviri constiente, care ne taraste spre altitudinea la care respira artistul! Cu mult inainte de a ajunge marele stapan al muzeelor Frantei, Georges Salles exprimase, intr-o frumoasa pagina, nobletea unui asemenea dialog: "Pentru a se relua liberul schimb intre opera si ochi, a trebuit sa reducem la tacere palavrageala facultatilor noastre rationale in profitul unor facultati mai obscure. S-a produs o rasturnare a obisnuitului nostru echilibru; memoria noastra limpede, aceea a ideilor si a faptelor, a imaginilor identificate si localizate, s-a inchis in profitul alteia, mai secrete, inscrisa in fibra noastra si pe care o vom numi memoria noastra organiza sau senzoriala.

Acum cand se trezeste aceasta, suscita in fundul ochiului nostru forme si culori de aceasi calitate ca si cele din panza privita. Se ridica un manunchi rosu si albastru si se uneste cu rosul si albastrul pe care ni-l propune artistul. Flux si reflux, imagini ce trec in urzeala obiectului contemplat. Il patrund si-l alimenteaza. Cu cat va fi mai indepartat si mai prelungit aportul suscitat astfel, cu atat mai multa vigoare si realitate va avea opera de arta. Originalitatea ei va fi cu atat mai mare cu cat imaginile sincronizate pe care le trezeste vor fi scoase din rezervele cele mai obscure si din ascunzisurile cele mai putin exploatate.

Purtat mult dincolo de lumea precisa a activitatii noastre, spiritul amorteste intr-o euforie vizuala: aceasta e starea de euforie a privirii.

Aceasta euforie nu e odihna. Ea simbolizeaza spiritul pentru a face sa creasca viata noastra senzoriala; acopera o dezbatere. Privind cum se curbeaza un arc, noi trimitem in intampinarea lui niste bucati de arc. O suta de curbe nesigure incearca elanul curbei care ne fascineaza. Reflexe interogative prin care se simt particularitatile operei care ne stapaneste. Ochiul nostru pune intrebari neincetat. Lucreaza la ridicarea si recrearea din fond propriu, a substantei imaginare care i se propune. Dupa ce a trecut de primul soc, se sustrage si se intoarce la obiceiurile sale."

"... obiectele de arta nu exista, sau aproape ca nu exista, afara de momentele in care le contempli. Dar pentru ca ele sa existe pe de-a intregul atunci cand le contemplam, cat trebuie sa fie de intensa privirea!

Or operele de arta, atat de des lipsite de privirea aceea pe care o implora, sunt lasate, in schimb, fara aparare, la bunul plac al cuvantului. Ele strabat timpul intr-un vacarm imens, intr-o ceata de vorbe ale carei straturi superioare sunt facute din digresiuni filozofice, iar straturile inferioare, din reflectii stupide. Drama consta din faptul ca aceasta ceata pluteste totdeauna in jurul operei fara a se agata de ea, pentru ca limbajul si expresia plastica constituie doua universuri de naturi iremediabil distincte, imposibil de convertit una spre alta."

"Oare cine nu e in stare sa priveasca? Oare trebuie sa cautam atatea garantii si atatia intermediari? Sa privesti si sa taci, sa faci sa taca in tine pana si demonul ce trancaneste si rationeaza. Sa privesti cu intensitate, cu modestie. Sa revii. Sa tot privesti!"

"Dispretul secolului al XVII - lea pntru arta gotica nu era cauzat de un conflict lucid al valorilor, ci de faptul ca statuia gotica era cosiderata atunci nu drept ceea ce e, ci drept un esec de a nu fi altceva: se presupunea ca sculptorul gotic dorise sa faca o statuie clasica; si ca daca nu reusise s-o sculpteze, aceasta se intamplase fiindca nu stiuse." (Malraux)

"...trecutul unui tablou nu apartine cu totul unor vremuri apuse, si totusi nu apartine nici prezentului... Oricat ar fi el de legat de civilizatia in care se naste, arta o depaseste adesea - o transcende poate - ca si cand ar apela la anumite puteri pe care civilizatia le ignora, la o inaccesibila totalitate a omului."

"...spre deosebire de un document din arhive, de o notiune economica sau de un sistem stiintific, o opera de arta, pierzandu-si data, nu pierde nimic din interesul ei esential: dimpotriva, pastreaza acea calitate care o face de neinlocuit. In acest sens, aproape ca ne este indiferent - exceptie facand istoricii - daca o statuie scoasa din pamant nu poate fi datata decat cu aproximatie de cateva secole: ea nu e muta, daca formele ei canta.

Nu trebuie sa intrebi o femeie ce varsta are, chiar de-i Venus, si din bronz. Daca marturiseste, o face ca sa mai dobandeasca inca un farmec, pe cel al confidentei. LA RANDUL EI, OPERA DE ARTA NU ARE DECAT O SINGURA VARSTA: ACEEA PE CARE I-O CONFERA DRAGOSTEA."

"Incepand de atunci, fiecare tablou va cere o constanta dedublare aprivirii - o parte fugind spre subiect, admitand (cel putin atat cat e respectata) conventia profunzimii, in timp ce cealalta ramane pe epiderma panzei, bucurandu-se neincetat de accidentele inscrise acolo."

"Oare ce poate fi mai admirabil, intreba Valery, decat trecerea la ceea ce este necesar, care e actul suprem al artistului, la care il impinge o nevoie ce poate fi tot atat de puternica si de obsedanta ca nevoia de a iubi? Nimic nu poate fi mai frumos decat extrema vointa, extrema sensibilitate si stiinta (cea adevarata, cea pe care am facut-o si am refacut-o pentru noi), impreunate si obtinand, pentru un timp, schimbul acla dintre finalitate si mijloace, intamplare si alegere, substanta si accident, previziune si ocazie, materie si forma, forta si rezistenta, care, asemenea arzatoarei, ciudatei, stransei lupte dintre sexe, compune toate energiile vietii umane, iritand-o pe una prin cealalta si creeaza."

Arta Pacii (extrase) - Morihei Ueshiba

http://omlc.ogi.edu/aikido/talk/osensei/artofpeace/

"Toate lucrurile, materiale si spirituale, isi au originea intr-o singura sursa si sunt legate intre ele, ca si cum ar fi o singura familie. Trecutul, prezentul si viitorul sunt cuprinse toate in forta vietii.
Universul a luat nastere si s-a dezvoltat dintr-o singura sursa, iar noi evoluam prin procesul de unificare si armonizare."

"Din cand in cand este necesar sa ne retragem in varful muntilor sau in vaile ascunse, pentru a reface legatura cu sursa vietii. Inspira si inalta-te pana la capatul universului; expira si adu universul inapoi, in interiorul tau. Dupa aceasta, respira toata fertilitatea si vibratia pamantului.
In cele din urma, amesteca respiratia cerului si pe cea a pamantului cu propria respiratie, devenind insasi Respiratia Vietii."

"Toate elementele constitutive ale cerului si ale pamantului salasuiesc inlauntrul nostru. Viata insasi este adevarul si aceasta nu se va schimba niciodata. Tot ce exista in cer si pe pamant respira. Respiratia este legatura care unifica cerul si pamantul. Cand miliardele de variatii ale respiratiei universale pot fi sesizate, atunci se nasc tehnicile individuale ale Artei Pacii."

"Atunci cand viata este victorioasa apare nasterea; cand ea este infranta, apare moartea. Un luptator este intotdeauna angajat intr-o batalie pe viata si pe moarte pentru Pace."

"Contempla alcatuirile acestei lumi, asculta cuvintele inteleptilor si insuseste-ti tot ceea ce este bun.
Cu aceste lucruri la baza, deschide usa ta spre adevar. Nu nesocoti adevarul, care este chiar in fata ta. Studiaza curgerea lina si libera a apei unui fluviu printre stanci. Invata din cartile sinte si de la oamenii intelepti. Tot ce se afla in jurul tau - chiar si muntii, raurile, plantele si copacii - ar trebui sa-ti fie profesori."

"Recreaza fiecare zi imbracandu-te cu cerul si pamantul, imbaiaza-te in intelepciune si iubire si stai in inima Mamei Natura."

"Sa nu incetezi a invata
Din vocea pura a unui
Torent de munte
Care curge mereu,
Spumegand printre pietre."

"Pacea isi are originea in curgerea lucrurilor - inima sa este ca miscarea vantului si a valurilor.
"Calea" este ca si venele prin care circula sangele in corpul nostru, urmand curgerea naturala a fortei vietii. daca te abati cat de putin de la aceasta esenta divina, esti in afara Caii."

"Inima ta este plina de seminte fertile asteptand sa incolteasca. Asa cum floarea de lotus rasare din mlastina pentru a inflori in toata splendoarea ei, interactiunea cu respiratia cosmica face ca florile spiritului sa infloreasca si sa dea fructe in aceasta lume."

"Cerceteaza invatatura pinului, a bambusului si a florilor de prun. Pinul este mereu verde, cu radacini puternice si venerabil.Bambusul este puternic, rezistent si nu poate fi distrus. Floarea de prun este puternica, frumos mirositoare si eleganta."

"Pastreaza-ti intotdeauna mintea la fel de clara si de luminoasa ca si cerul nesfarsit, ca marele ocean si cel mai inalt dintre piscuri, golind-o de toate gandurile. Mentine-ti corpul plin de lumina si de caldura. Umple-te cu puterea intelepciunii si a iluminarii."

"Atunci cand te preocupi de "binele" si "raul" tovarasilor tai, deschizi rautatii o poarta spre inima ta. Testarea, competitia si criticarea altora te vor face slab si te vor infrange."

"Arta Pacii nu este usoara. Este o lupta dusa pana la nimicirea dorintelor pacatoase si a intregii falsitati interioare. Uneori Vocea Pacii rasuna ca tunetul, zdruncinand fiintele umane si scotandu-le din amorteala."

"Pentru a putea practica in mod corect Arta Pacii trebuie:
Sa calmezi spiritul si sa te intorci la sursa.
Sa cureti trupul si spiritul prin indepartarea a tot ce inseamna rautate, egoism, dorinta.
Sa fii pururi recunoscator pentru darurile primite de la univers, familie, Natura Mama si semenii tai."

"Arta Pacii se bazeaza pe patru mari virtuti: Curaj, Intelepciune, Iubire si Prietenie, simbolizate prin Foc, Cer, Pamant si Apa."

"Esenta Artei Pacii consta in curatirea de rautate, in armonizarea cu mediul inconjurator si indepartarea din Calea ta a tuturor obstacolelor si barierelor."

"Singurul leac impotriv materialismului consta in purificarea celor sase simturi (ochii, urechile, nasul, limba, trupul si mintea). Daca simturile sunt impure, atunci perceptiile sunt mai inabusite. Cu cat acestea sunt mai inabusite, cu atat simturile devin mai contaminate. Acest lucru creaza dezordine in lume, cel mai mare rau dintre toate.
Rafineaza-ti inima, elibereaza-ti cele sase simturi, lasandu-le sa functioneze fara obstructii, iar corpul si sufletul tau vor straluci."

"Toate formele de viata sunt o manifestare a spiritului, a iubirii, iar Arta Pacii este cea mai pura forma de exemplificare a acestui principiu. Un luptator trebuie sa opreasca disputele si vrajba. Iubirea universala exista in mai multe forme; fiecarei manifestari ar trebui sa i se permita o exprimare libera. Arta pacii reprezinta adevarata democratie."

"Fiecare maestru, indiferent de timp sau spatiu, a auzit chemarea si a atins armonia cu cerul si pamantul. Spre varful Muntelui Fuji duc multe carari, dar exista o singura culme: iubirea."

"Loialitatea si devotamentul conduc la curaj. Curajul ne poarta spre sacrificiul de sine. Sacrificiul de sine creeaza incredere in puterea iubirii."

"Economia este baza societatii. Cand economia este stabila, societatea se dezvolta. Economia ideala combina spiritualul si materialul, si cele mai bune marfuri sunt sinceritatea si iubirea."

"Arta Pacii nu e bazeaza pe arme sau pe forta bruta; dimpotriva, trebuie sa ne armonizam cu Universul, sa mentinem pacea in teritoriile noastre, sa hranim viata, sa prevenim moartea si distrugerea. Adevaratul sens al cuvantului samurai este acela de a-i servi pe ceilalti, folosindu-te de puterea iubirii."

"Calea Pacii este extrem de vasta, caci reflecta intreaga imagine a lumilor vazute si nevazute. Un luptator este exemplul viu al divinului, este cel care serveste Marele Scop."

"Mintea ta ar trebui sa fie in armonie cu functionarea universului; trupul tau ar trebui sa fie acordat cu miscarile universului; trupul si mintea ar trebui sa devina un intreg, armonizat cu activitatea universului."

"Antrenamentul zilnic in Arta Pacii permite divinitatii dinlauntrul tau sa straluceasca din ce in ce mai tare. Nu te preocupa de cee ce considera altii ca este bun sau rau. Nu calcula si nu te comporta nefiresc. Pastreaza-ti mintea concentrata asupra Artei Pacii si nu critica alti maestri sau alte arte traditionale. Arta Pacii nu va restrictiona niciodata nimic. Ea imbratiseaza si purifica totul."

"Cei care sunt iluminati nu inceteaza niciodata sa se automodeleze. Realizarile acestor maestri nu pot fi redate fidel prin cuvinte sau teorii. Cele mai perfecte actiuni sunt ecouri ale modelelor gasite in natura."

"Fierul este plin de impuritati care il slabesc; prin prelucrare el devine otel si este transformat intr-o lama ascutita de sabie. Fiintele umane se dezvolta dupa acelasi model."

"Din cele mai vechi timpuri,
Cei doi stalpi ai Caii au fost considerati
Invatarea temeinica si curajul.
Iluminati-va trupul si sufletul
Prin virtutea antrenamentului."

"Instructorii iti pot impartasi doar o parte a invataturii. Depinde de practica ta devotata ca misterele Artei Pacii sa devina realitate."

"Calea unui Luptator se bazeaza pe omenie, iubire si sinceritate, iar esenta valorilor martiale o reprezinta curajul adevarat, intelepciunea, iubirea si prietenia. Accentul pus pe aspectul fizic al luptei este inutil, deoarece puterea trupului este intotdeauna limitata."

"Un adevarat luptator este intotdeauna inarmat cu trei lucruri: stralucitoarea sabie a impacarii, oglinda curajului, a intelepciunii si a prieteniei; pretiosul giuvaer al iluminarii."

"Arta Pacii este principiul non-rezistentei si tocmai din aceasta cauza ea este victorioasa inca de la inceput. Cei care au intentii rele sau ganduri certarete sunt instantaneu infranti. Arta Pacii este invincibila deoarece nu se lupta cu nimic."

"Sa ranesti un adversar inseamna sa te ranesti pe tine insuti. Arta Pacii inseamna sa controlezi agresiunea fara a provoca ranirea."

"Luptatorul care este total trezit poate utiliza in mod liber toate elementele existente in cer si pe pamant. Adevaratul luptator invata cum sa perceapa corect activitatea universului si cum sa transforme tehnicile martiale in modalitati de exprimare a puritatii, bunatatii si frumusetii. Mintea si trupul unui luptator sunt patrunse de iluminare, intelepciune si calm profund."

"Practica intotdeauna Arta Pacii intr-o maniera vibranta si plina de bucurie."

"Este necesar sa dezvolti o strategie care utilizeaza toate conditiile fizice si elementele care iti sunt la indemana. Cea mai buna strategie se bazeaza pe un set nelimitat de reactii de raspuns."

"O pozitie sau o postura buna reflecta o stare corespunzatoare a mintii."

"Daca inima ta este suficient de mare incat sa-ti cuprinda adversarii, poti vedea prin ei si le poti evita atacurile. Odata ce i-ai invaluit, vei fi capabil sa-i conduci pe calea indicata de cer si pamant."

"Elibereaza-te de slabiciune,
Nu mai ignora
Atacurile meschine
Ale inamicilor tai:
Treci la actiune impotriva lor!"

"Nu mai privi lumea cu repulsie si frica. Infrunta cu curaj tot ceea ce iti scot in cale zeii."

"Fiecare zi din viata unui om contine bucurie si furie, durere si placere, intuneric si lumina, urcusuri si caderi. Fiecare moment este o parte din natura - nu incerca sa te opui sau sa negi ordinea cosmica a lucrurilor."

"Viata insasi este o permanenta incercare. Antrenandu-te trebuie sa te supui unor teste si sa te cizelezi pentru a putea face fata marilor provocari ale vietii. transcende taramul vietii si al mortii si atunci vei fi capabil sa abordezi calm si cu stapanire de sine crizele cu care te vei confrunta."

"Fii recunoscator chiar si oamenilor dificili, negativisti si rai. Sa faci fata unor asemenea obstacole este o parte esentiala din antrenamentul in Arta Pacii."

"Esecul este cheia succesului;
Fiecare greseala ne invata ceva."

"Spiritul este adevaratul tau scut."

"Chiar si cea mai puternica fiinta umana are o sfera limitata a puterii. Adu-o in afara sferei sale si introdu-o in propria-ti sfera, iar puterea i se va risipi."

"Daca percepi adevarata natura a pamantului si a cerului, vei intelege propria ta natura. Daca intelegi un anumit principiu, pune-l in practica! Dupa fiecare aplicatie practica, mediteaza asupra eforturilor tale. Asa vei progresa."

"Arta Pacii poate fi rezumata asa: "Adevarata victorie este victoria asupra ta insuti; aproprie-te cat mai mult de acea zi!"
"Adevarata victorie" inseamna curaj de neclintit.
"victoria asupra ta insuti" simbolizeaza un efort continuu.
"apropie-te cat mai mult de acea zi" reprezinta momentul glorios al triumfului, care se petrece aici si acum."

"Tehnicile Caii spre Pace sunt intr-o permanenta schimbare. Fiecare intalnire este unica si cel mai potrivit raspuns trebuie sa apara de la sine. Tehnicile de astazi vor fi diferite maine. Nu te lasa prins de forma si aparentele unei provocari. Arta Pacii nu are forma, ea este o cautare spirituala."

"Arta Pacii este o forma de rugaciune care genereaza lumina si caldura. Uita de umila ta persoana, detaseaza-te de obiecte si o sa degajezi lumina si caldura. Lumina inseamna intelepciune, iar caldura compasiune."

"Divinitatea nu este ceva de neinteles. Ea se afla in cer, pe pamant si inlauntrul nostru."

"Fii una cu cosmosul si gandul transcendentei va disparea. Transcendenta apartine lumii profane. Cand dispare orice urma de transcendenta, adevarata persoana - Fiinta Divina - se manifesta. Goleste-ti mintea si lasa divinitatea sa se manifeste prin tine."

"Nu poti sa vezi sau sa atingi divinitatea cu simturile tale grosiere. Divinitatea este in tine, nu in alta parte. Uneste-te cu Divinitatea si vei fi capabil sa percepi zeii, oriunde te-ai afla, dar nu incerca sa-i intelegi sau sa te agati de ei."

"Divinitatii nu ii place sa fie inchisa intr-un templu. Ii place sa stea in aer liber. Ea se afla aici, chiar in acest trup. Fiecare dintre noi este un univers in miniatura, un sanctuar viu."

"Cand faci o plecaciune adanca in fata universului, universul se pleaca si el in fata ta; cand strigi numele Domnului, ecoul se aude in tine."

Citate - filozofi, scriitori (4)

"Oricare ar fi piesa care se joaca, joac-o atat cat poti mai bine si n-o zapaci toata numai pentru ca tocmai atunci ti-ai adus aminte de alta, care ar fi mai aleasa." (T. Morus)

"Nu poti fi just, daca nu esti uman." (Vauvenargues)

"Care carte de legi este atat de limpede fiecarui om, ca aceea scrisa in inima lui?" (L. N. Tolstoi)

"Celui cei place lingusirea, este vrednic de lingusitor." (He that loves to be flattered, is worth of the flatterer. )(W. Shakespeare)

"Cea mai fantomatica dintre irealitati, omul care nu lucreaza. " (The ghostliest of all unrealities, the nonworking man.) (B. Shaw)

"Lumea nu-ti poate darui ceea ce nu primeste de la tine." (F. Schiller)

"Licuricii spuneau stelelor: "Invatatii afirma ca lumina voastra se va stinge odata." Stelele n-au raspuns." (R. Tagore)

"Cei care traiesc sunt acei care lupta." (Ceux qui vivent, ce sont ceux qui luttent.) (V. Hugo)

"Am fost un om, adica un luptator." (Ich bin ein Mensch gewesen, und das heisst ein Kampfer sein.") (J. W. Goethe)

"Luxul va deveni util si moral cand natiunea intreaga se va bucura de el." (Le luxe deviendra utile et moral quand ce sera la nation entiere qui en jouira.) (Saint-Simon)

"Medicul nu este decat un mangaietor al sufletului." (Petronius)

"Cea mai mare consolare a mediocrilor este ca geniul n-ar fi nemuritor." (Es gibt keine grosseren Trost fur die Mittelmassigkeit, als das Genir nicht unsterblich sei.) (J.W. Goethe)

"Canalului ii place sa creada ca fluviile n-au alta menire decat sa-i aduca lui apa." (R. Tagore)

"Gandeste-te ca printr-o minciuna sacrifici nu numai un adevar, dar adevarul in general." (F. Hebbel)

"Cand un om ajunge sa minta, inteligenta si talentul il parasesc." (V. Bielinski)

"Teme-te de mania omului rabdator." (Beware the fury of a patient man.") (J. Dryden)

" Adevarata morala, ca si adevarata politica, este aceea care cauta sa-i apropie pe oameni unii de altii ca sa-i faca sa-si faureasca cu eforturi comune fericirea lor mutuala. Orice morala care separa interesele noastre de cele ale asociatilor nostri este falsa, absurda, contrara naturii." (P.H. D' Holbach)

"Oamenii care fug de oarte, alearga dupa ea." (Democrit)

"Nu te purta ca si cum ai avea de trait zece mii de ani. Moartea pluteste deasupra capului tau. Asadar, cat mai traiesti si pana poti, fii om de bine." (Marc-Aureliu)

"Vorbind omeneste, moartea este bine asezata intrucat pune capat batranetii." (La Bruyere)

"Daca din toti oamenii numai unii ar muri si altii nu, atunci perspectiva mortii ar putea fi o mahnire dezolanta." (La Bruyere)

"Munca indeparteaza e noi trei mari rele: uratul, viciul si nevoia." (Voltaire)

"Primul principiu al onoarei, inoculat in sufletul celui pe care-l educi, este ca e rusinos sa-si datoreze intretinerea vietii altuiva decat muncii sale." (J. G. Fichte)

"Mustrarea cea buna se sprijina mai mult pe blandete decat pe asprime." (M. Cervantes)

'Omul care nu are muzica intr-insul/ Si nu-i miscat de armonia sunetelor blande/ E capabil de tradare, perfidii si stricaciuni. (W. Shakespeare)

"Exista naturi problematice, care nu se simt bine in nici o situatie si nici una nu le satisface. Apare atunci conflictul imens care macina viata fara nici o placere. (J. W. Goethe)

"Natura umana nu trebuie fortata, ci convinsa; si o convingem daca ii satisfacem dorintele necesare si naturale, intrucat nu ne produc vreun rau, dar respingand cu asprime pe cele daunatoare." (Epicur)

"Dascalul nebunilor nu este cuvantul, ci nenorocirea." (Democrit)

"Cine savarseste nedreptatea este mai nefericit decat acela impotriva caruia este savarsita." (Democrit)

"Faci o nedreptate cand lauzi lucrul pe care nu-l pricepi, dar faci o nedreptate mai mare cand il batjocoresti." (Leonardo Da Vinci)

"Nu exista oameni mai neinduplecati si mai duri decat cei preocupati intr-una de nefericirea lor." (M. Eminescu)

"Avem cu totii destula forta pentru a suporta nenorocirile altora." (La Rochefoucauld)

"Am socotit totdeauna virtutea si stiinta drept daruri mai mari decat nobletea si bogatia." (I held it ever/ Virtue and cunning were endowments greater/ Than nobleness and riches.) (W. Shakespeare)

"Nobletea exista si in lumea morala. Naturile obisnuite platesc cu ceea ce fac, cele nobile cu ceea ce sunt." (F. Schiller)

"Tot ce nu e prin noi, nu va fi pentru noi." (N. Balcescu)

"Cei rai fac uneori fapte bune pentru a se convinge daca binele facut produce satisfactia despre care vorbesc oamenii de treaba." (N. Chamfort)

"Oamenii care n-au niciodata timp, lucreaza cel mai putin." (Chr. Lichtenberg)

"Oamenii buni judeca incepand cu partea buna." (A. Minkiewicz)

"Mai bine moartea decat oboseala." (Leonardo Da Vinci)

"Observatia, nu varsta aduce intelepciunea." (Publius Syrus)

"Secretul nefericirii sta in timpul pe care-l ai de pierdut intrebandu-te daca esti fericit sau nu. Remediul este ocupatia." (The secret of being miserable is to have leisure to bother about whether you are happy or not. The cure for it is occupation.) (B. Shaw)

"Nici un animal nu se schimba atat de des ca omul; cand se avanta spre inaltimi, cand se prabuseste in adancime." (Plutarh)

"Studiul propriu omenirii e omul." (The proper study of mankind is man.) (A. Pope)

"Cu cat simti mai mult ca esti un om, cu atat esti mai asemanator cu zeii." (J. W. Goethe)

"Poti oare iubi pe cineva cand te urasti pe tine insuti? Poti oare trai in buna intelegere cu altii, cand nu esti de acord cu inima ta? Poti fi placut in societate, cand esti plictisit si obosit de propria ta existenta? Ar trebui sa fii mai nebun decat Nebunia insasi pentru a raspunde afirmativ la toate aceste intrebari. Caci daca il scoti din societate, omul, departe de a putea suporta pe altii nu se va putea suferi pe sine: dezgustat de tot ce ar avea legatura cu el, ar deveni indata in proprii lui ochi un obiect de ura, de aversiune si de oroare." (Erasmus)

"Prietenia unui singur om cuminte este mai pretioasa decat a tuturor nebunilor impreuna." (Democrit)

"Omul de lume este in intregime masca lui. Nefiind niciodata el insusi, este intotdeauna strain de sine si se simte rau ori de cate ori este obligat sa coboare in el. Lucrul se explica prin faptul ca omul de lume nu este nimic si ca ceea ce pare este totul pentru el." (J.J. Rousseau)

"Bratul intins al unui om nenorocit este o bariera peste care nu pot trece." (A. France)

"Oamenii in varsta fac prea multe obiectii, se sfatuiesc prea indelung, se aventureaza prea putin si se caiesc prea repede." (Men of age object too much, consult too long, adventure too little, repent too soon.) (F. Bacon)

"Sunt om si nimic omenesc nu-mi este strain." (Homo sum et nihil humanum a me alienum puto.) (Terentius)

"Onoarea este un amestec natural de respect pentru oameni si pentru sine insusi." (Voltaire)

"O opera de arta trebuie sa fie nemarginita in continut si marginita in forma ei." (F. Hebbel)

"O opera de arta este mai buna cand apare cu necesitate. In acest fel al originii sale sta judecata ei." (R. M. Rilke)

"Daca n-am fi orgoliosi, nu ne-am plange de orgoliul altora." (Si nous n'avions point d'orgueil, nou ne nous plaindrions pas de celui des autres.) (La Rochefoucauld)

"Orgoliul este o fiara care traieste in pesteri si in pustii, vanitatea dimpotriva, ca un papagal, sare din craca in craca si palavrageste in lumina mare a zilei." (G. Flaubert)

"Pe masura ce ai mai mult spirit, gasesti ca exista mai multi oameni originali. Indivizii comuni nu gasesc deosebire intre oameni." (B. Pascal)

"Ecoul isi bate joc de originea lui ca sa-si dovedeasca originalitatea." (R. Tagore)

"Ostenelile de bunavoie fac mai usoare pe acelea nevoite." (Democrit)

"Valoarea unui om nu sta in adevarul pe care-l poseda sau crede a-l poseda, ci in sincera osteneala pe care si-a dat-o pentru a ajunge la acest adevar. Caci nu prin posesiunea, ci prin urmarirea adevarului isi dezvolta omul puterile sale si numai in aceasta consta perfectiunea sa mereu crescanda." (G. Lessing)

Citate - filozofi, scriitori (5)

"Ai comis pacatul atunci cand te-ai oprit sa-l faci numai pentru ca nu este permis." (Ovidius)

"Dupa cum n-ai dori ca mergand cu o corabie mare, frumoasa si aurita sa te duci la fund, tot asa fereste-te de palatul mare si stralucit care te ineaca in griji fara numar." (Epictet)

"Daca trebuie sa ascult parerea cuiva, vreau ca aceasta sa fie pozitiva; lucruri problematice gasesc destule in mine insumi." (J. W. Goethe)

"Ura arata partialitate, dar iubirea inca mai mult." (J. W. Goethe)

"Calatoria de o mie de mile incepe cu un pas." (Lao Tse)

"Pasiunile au invatat pe oameni ratiunea." (Vauvenargues)

"Este intristator faptul ca adeseori, pentru a fi un bun patriot, unii isi inchipuie ca trebuie sa fie inamicii restului omenirii." (Voltaire)

"E ceva aparte in patriotism, in adevarata dragoste de patrie. Poti sa-ti iubesti patria, si sa ajungi la optzeci de ani, si sa nu fi stiut niciodata ca ai iubit-o; dar pentru asta, trebuie sa fi stat toata vremea acasa." (H. Heine)

"Cine nu pedepseste nedreptatea, porunceste ca ea sa fie facuta." (Leonardo Da Vinci)

"Pericolul vine mai repede atunci cand este dispretuit." (Publius Syrus)

"Este vatamator sa vrei sa placi vecinilor tai." (Democrit)

"Placerea adevarata este un lucru serios." (Seneca)

"N-are pret placerea pe care frica o poate strica." (La Fontaine)

"Secretul de a fi plicticos consta in a spune totul." (Le secret d'ennuyer est celui de tout dire.)(Voltaire)

"Daca poetul e curat in apucaturile sale, la fel vor fi si versurile lui; pana este limba sufletului; cum vor fi gandurile ce se intrupeaza prin ea, asa vor fi si scrierile poetului." (M. Cervantes)

"Adevaratul mare poet nu cunoaste meschinaria si trivialitatea. Daca sufla asupra vreunui lucru care pana atunci a fost socotit mic, atunci acesta se dilata spre maretia si viata universului." (W. Whitman)

"... cel care e poet, poet iese: si numai cu darul cu care l-a inzestrat cerul si fara nici o invatatura si fara nici un alt mestesug, iti toarna niste lucruri ce fac sa se adevereasca spusa: est Deus in nobis." (M. Cervantes)

"Prejudecatile sunt ratiunea prostilor." (Voltaire)

"Credinta in prejudecati trece in lume drept bun simt." (Helvetius)

"Ceea ce nu pricepi, nu posezi." (Was man nicht versteht, besitzt man nicht) (J. W. Goethe)

"Nu merita sa traiasca cine nu are nici macar un singur prieten cumsecade." (Democrit)

"Prietenul nascut din vorba e mai presus decat acela nascut din aceasi mama." (Panciatantra)

"Ca umbra de dimineata este prietenia cu cel rau: descreste cu fiecare ceas. Dar prietenia cu cel bun creste ca umbrele de seara, pana cand apune soarele vietii." (J. Herder)

"Prietenia indoieste bucuriile si injumatateste necazurile" (F. Bacon)

"Virtutea este fundamentul amicitiei; pentru a o pastra nu este nevoie decat de caritatea reciproca. Aceasta este simpla si nu are nevoie de farduri, nu cere nimic din cele exterioare. Si daca ea gaseste multe avantaje fara a le cauta (caci cine ar putea enumera foloasele si farmecele prieteniei?), caritatea nu are nevoie de stimuli exteriori, este multumita de sine insasi, ea este pentru sine un pinten si o recompensa. (Petrarca)

"Fricosul se sperie inaintea primejdiei, lasul in timpul ei, curajosul dupa ea." (J.P. Richter)

"Cand nu poti ocoli primejdia, nu iti ramane decat s-o infrunti curajos. (F. Ruckhert)

"Acolo unde domneste dreptul de proprietate si unde totul se masoara cu bani, statul nu va fi niciodata carmuit nici pe calea dtreptatii si nici pe aceea a indestularii, afara numai daca tu crezi ca domneste dreptatea acolo unde lucrurile cele mai de seama incap pe mana celor mai ticalosi sau ca traiul e fericit acolo unde toate bunurile sunt impartite intre cativa oameni, foart putini la numar." (T. Morus)

"Un prost gaseste totdeauna unul mai prost care sa-l admire." (Un sot trouve toujours un plus sot qui l'admire.) (Boileau)

"Prostul cu memorie buna are la dispozitia lui multe ganduri si fapte, dar nu stie sa traga din ele nici o concluzie." (Vauvenargues)

"Purtarea ta iti pune in fata o oglinda in care ti se vede chipul." (J.W. Goethe)

"Nu poti avea o putere mai mica sau mai mare decat aceea pe care o ai asupra ta insuti." (Leonardo Da Vinci)

"Rabdarea este leacul tuturor durerilor." (Publius Syrus)

"Cei rai cred ca-ti fac mult bine atunci cand nu-ti fac rau." (Esop)

"Frecventarea continua a railor sporeste inclinarile spre rau."(Democrit)

"Tineti intotdeauna pe cei rai despartiti; siguranta intregii lumi depinde de asta." (La Fontaine)

"Ma simt mai mandru de victoria obtinuta asupra-mi, atunci cand am cedat ratiunii adversarului, decat de victoria castigata asupra slabiciunii lui." (Montaigne)

"Pentru a deplange raul altuia, trebuie sa-l cunosti, dar nu trebuie sa il simti." (Pour plaindre le mal d'autrui, sans doute il faut le connaitre, mais il ne le faut pas le sentir.) (J. J. Rousseau)

"Raul ce si-l face omul singur, nimeni altul n-ar putea sa i-l faca." (A. Pann)

"Nebuni ce sunteti, voi care cautati gloria in lupte si credeti ca puteti pune capat suferintei oamenilor prin sulitele razboinice." (Euripide)

"Viciile reunite ale tuturor epocilor si ale tuturor locurilor nu vor egala niciodata nenorocirile produse de un singur razboi." (Tous les vices reunis de tous les ages et de tous les lieux n'egaleront jamais les maux que produit une seule campagne.) (Voltaire)

"Razboiul este arta de a ucide in mare si de a face cu glorie ceea ce, facut in mic, duce la spanzuratoare." (La guerre, l'art de tuer en grand et de faire avec gloire ce qui, fait en petit conduit a la potence.) (J. Fabre)

"Exista oare vreun cuvant care poate fi luat drept regula de comportare intreaga viata_ Dascalul spuse: Nu este oare reciprocitatea acest cuvant? Ceea ce nu-ti doresti sa ti se faca, nu fa nici tu altuia." (Confucius)

"Remuscarea lasat de faptele de rusine este mantuirea vietii." (Democrit)

"Prin nimic nu-si arata mai bine oamenii caracterul lor, decat prin ceea ce gasesc ca este ridicol." (J. W. Goethe)

"Oamenii se roaga zeilor sa le dea sanatate, fara sa stie ca sta in puterea lor s-o mentina si ca luptand impotriva ei prin lipsa de masura, o tradeaza prin goana lor dupa placeri. (Democrit)

"E greu sa nu scrii o satira." (Juvenal)

"Satira e un gen de oglinda in care privitorii descopera, in general, chipul oricui in afara fetei lor, pricina principala a primirii calde pe care o afla in lume" (Satire is a sort of glass whrein beholders do generally discover everybody's face but their own, which is the chie reaso for that kind reception it meets within the world.)(Jonathan Swift)

"Orice exagerare este impotriva scopului scenei, a carei intentie este, de la inceputurile ei si pana astazi, sa ofere, ca sa zic asa, naturii o oglinda, sa arate virtutii fata ei, rusinii imaginea ei adevarata si corpului si spiritului vremii forma si intiparirea ei. " (Anything so overdone is from the purpose of playing, whose end, both at the first now, was and is, to hold, as'twere, the mirror up to nature; to show virtue her own feature, scorn her own image, and the very age and body of the time his form and pressure.) (W. Shakespeare)

"Precum omul sanatos nu vrea sa fie slujit de bolnavi, nici sa duca boala intre ai sai, tot asa omul liber nu vrea sa fie slujit de sclavi, nici sa fie sclavul nimanui." (Epictet)

"Cine a invatat sa moara, a dezanvatat sa fie sclav." (Qui a appris a mourir, il a desappris a servir.) (Montaigne)

"Pentru a atinge scopul cel mai indepartat, trebuie sa-l urmaresti pe cel mai apropiat cu placere, cu bucurie, din toate puterile." (F. Hebbel)

"Multi primesc sfaturi, dar numai cei intelepti profita de ele." (Publius Syrus)

"Sfatul dat unor nebuni ii infurie, nu-i linisteste. Laptele este pentru serpi o bautura care numai le sporeste veninul." (Panciatantra)

"Pot fagadui ca voi fi sincer, nu insa impartial." (J. W. Goethe)

"Sinceritatea este izvorul oricarei genialitati, si oamenii ar fi mai inteligenti daca ar fi mai morali." (J. W. Goethe)

"Virtutea nu e facuta sa stea singura. Cel care o practica va avea vecini." (Confucius)

"Poti dobandi totul in singuratate, in afara de caracter." (Stendhal)

"Nenorocirea osteneste; vanturile nu sufla mereu cu aceasi turbare; norocul fericitilor are un sfarsit. Totul trece, totul se schimba; omul cu sufletul intreg se increde pana la urma in speranta. Deznadejdea este lasitate." (Euripide)

"Sperantele celor invatati sunt mai puternice decat bogatiile ignorantilor." (Democrit)

"Oamenii care au mult spirit cad adesea in pacatul de a dispretui totul. (Les gens qui ont beaucoup d'esprit, tombent souvent dans le dedain de tout.) (Montesquieu)

"Splendoarea lumii este totdeauna adecvata la splendoarea spiritului care o contempla. Bunul isi gaseste aici pardisul, raul isi afla de pe acum iadul. (H. Heine)

"Stelele nu se tem ca ar putea fi luate drept niste licurici." (R. Tagore)

"Orice stiinta ar fi de prisos daca forma de manifestare si esenta lucrurilor ar coincide nemijlocit." (K. Marx)

"Stiinta fara constiinta este ruina sufletului." (Science sans conscience n'est que ruine de l'ame.) (F. Rabelais)

"Cand intampini un stil natural, te simti uimit si incantat, caci te asteptai sa vezi un autor, si gasesti un om." (Quand on voit le style naturel, on est tout etonne et ravi, car on s'attendait de voir un auteur, et on trouve on homme.) (B. Pascal)

"De la sublim la ridicol nu este decat un singur pas." (Du sublime au ridicule, il n'y a qu'un pas.) (N. Bonaparte)

"Granitele sufletului nu le poti gasi, chiar daca le-ai cauta pe toate drumurile;' atat de adanca este fiinta lui." (Heraclit)

"Sufletul se formeaz prin deprinderi si ajungi sa gandesti dupa cum traieste." (Demostene)

Citate despre iubire - filozofi, scriitori (3)

"Cel care iubeste oamenii este intotdeauna iubit de oameni; cel care respecta oamenii este intotdeauna respectat de oameni." (Meng Tseu, II)

"A trai fara a iubi nu este propriu-zis trai." (Vivre sans aimer n-est pas proprement vivre) (J. Moliere)

"A iubi totul si pe toti, a te jertfi totdeauna din iubire inseamna a nu iubi pe nimeni si a nu trai viata pamanteasca." (Tolstoi)

"Cine doreste sa faca bine, bate la usa; cine iubeste, gaseste usa deschisa." (R. Tagore)

"Nu exista om atat de las pe care iubirea sa nu-l transforme intr-un erou." (Platon)

"Iubirea... misca soarele si celelalte stele." (L'amor, che move il sole e l'altre stelle)(Dante)

"Iubirea chiar cand ne impovareaza ne multumeste fiindca e iubire." (The love that follows us sometime is our trouble/ Which still we thank as love.") (W. Shakespeare)

"Iubirea cea mai tainuita lasa sa-i scape unele semne ale secretului ei." (J. Racine)

"Iubirea care se naste dintr-o data, este cea mai greu de vindecat." (L'amour qui nait subitement est le plus long a guerir.) (La Bruyere)

"Stie ce e iubirea numai acel ce iubeste fara speranta." (F. Schiller)

"Cine traieste in izolare nu poate sa nu urasca oamenii." (A.S. Puskin)